2-4 Septembrie 2011
3 zile pe litoral...
Ne reintoarcem cu drag la Walberswick, dupa 4 ani (ultima data am fost aici in octombrie 2007?), un sat linistit pe malul Marii Nordului, peste rau de vesrita statiune Southwold. Stam intr-un "cottage" tipic englezesc, probabil veche casuta pescareasca.
Am nimerit un weekend cu vreme calduroasa, destul de atipic pentru inceput de septembrie, cu temperaturi de peste 25 grade.
Prima plimbare am facut-o cu Alex, dupa ora 8 seara, pana pe faleza cu nisip- nu e el obisnuit cu plimbari nocturne mai ales pe malul marii unde zgomotul valurilor poate fi infricosator pentru un copilas de 15 luni
Somn binemeritat pentru toti si o noua zi cu soare! Dimineata lenesa, o iesire pe malul raului Blythe- care desparte Walberswick de Southwold- inainte de somnicul de amiaza... Si cateva poze...
Pregatim bicicletele si dupa masa juniorului pornim spre Southwold, un traseu interesant pe traseul fostei cai ferate care traverseaza mlastini, pasuni, poldere si tufarisuri precum si un pod peste rau. Traseul are aproximativ 6 km, iar la momentul trecerii podului, apele sarate ale marii formau un torent infricosator care urcau in amonte impinse de puterea fluxului. 10 minute de la pod si te afli in centrul acestui mic oras-statiune, foarte renumit si iubit in randurile clasei mijlocii britanice...un orasel civilizat, linistit, cu o faleza decorata de casute de plaja bine intretinute si multicolore, o localitate plina de pravalii traditionale, independente si originale, un pier fara distractii si chich-uri ieftine, atat de comune pe litoralul britanic. Nisipul fin si orientarea plajei spre est contribuie la atractivitatea statiunii. Southwold era neasteptat de aglomerat azi, comparativ cu ultima noastra vizita...
Un copil care sta pe o sa minuscula pe cadrul bicicletei si cu mainile de ghidon, fara casca de protectie va atrage intotdeauna privirile oamenilor, Alex al nostru a provocat numeroase zambete si capete intoarse...
O vizita la brutarie pe High Street, apoi un traseu familiar spre Pier si plaja. Pranzul este cinstituit de nelipsitul si deliciosul peste cu cartofi prajiti, Dana sustine ca e cel mai bun Cod de pe teritoriul britanic. Coboram pe plaja si mai facem un sir de poze. Sunt multi copii si adulti care inoata in apa rece a Marii Nordului, cred ca e rutina tipica cu expunerea graduala a corpului la valurile agitate ale marii.
Urcam apoi spre Green-ul statiunii care e de fapt o zona deschisa, inierbata inconjurata de cladiri, o zona care este a fost creata traditional in urma unui incendiu devastator pentru a proteja oameni si bunuri, astazi un parc deschis ideal pentru picnicuri. Spre faleza Gun Hill este una din atractiile statiunii, tunuri aliniate indreptate inspre mare parca protejeaza inca tarmurile in fata unor dusmani inexistenti. Aerul de toamna incepe sa se simta atunci cand soarele se ascunde dupa nori, briza te face sa regreti ca ai indraznit sa porti pantaloni scurti a treia oara vara asta...
Joaca pe plaja si degustari de pietre si nisip, lumina minunata pentru fotografii.
Intoarcere pe acelasi traseu, in racoarea serii, ce excursie minunata!
Duminica, 4 septembrie 2011
O dimineata lenesa din nou, mic dejun englezesc si somnic de dimineata, impachetari si un pic de campionate mondiale de atletism la tv.
Drumuri de tara pana la Aldeburgh, parcam masina intr-un capat al statiunii apoi facem o plimbare pana in capatul celalalt de-a lungul falezei, cu doua statii pentru inghetata.

Nu este surprinzator ca a treia zi trebuia sa ploua, picurii reci ne alunga spre masina.
Ploaia ne tine pana la Snape, facem un tur al The Snape Maltings, fost depozit de orz, pe malul raului Alde. E un complex de cladiri dezvoltat in secolul al XIX-lea pentru obtinerea maltului din orz si transportul produselor spre Londra, Olanda si alte parti ale Europei. Azi este un complex comercial, artistic traditional cu un targ saptamanal, studiouri si sala de concerte., restaurante si trasee pentru plimbari pe malul raului.
Am luat masa la Plough and Sail, Dana a fost curajoasa si a incercat salata de crab...
Apoi o plimbare prin imprejurimi pentru cateva poze si pentru a mai arde din energia juniorului...
Drum spre intuneric, o ora pana acasa.
Vezi si harta excursiei aici!
